UBB

ANALIZĂ: Papa Benedict al XVI-lea și românii

Autor: Claudiu.Padurean din 11 februarie 2013, Vizualizari: 2 061

ANALIZĂ: Papa Benedict al XVI-lea și românii
Papa Benedict al XVI-lea a anunțat că va abdica din data de 28 februarie. Vestea i-a șocat pe catolicii români, cu atât mai mult cu cât Sfântul Părinte este unul dintre cei mai iubiți Suverani Pontifi din istorie. Mai mult, el a fost privit tot timpul ca un adevărat părinte al Bisericii Catolice din România.

Papa Benedict al XVI-lea a fost ales ca Suveran Pontif în anul 2005, după moartea Fericitului Ioan-Paul al II-lea. El este al optulea papă german. Înainte de a deveni Papă, Jozef Ratzinger a fost decan al Colegiului Cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei Pontificale Teologice Internaționale. Jozef cardinal Ratzinger a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai Papei Ioan-Paul al II-lea. De la bun început, pontificatul său a fost considerat drept unul de tranziție. Ca un amănunt de culoare, el este Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

În privința românilor, Papa Benedict al XVI-lea poate fi considerat drept un adevărat părinte al Bisericii Catolice din România. El a acordat Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, rangul de Arhiepiscopie Majoră. Acesta este un rang, practic, echivalent celui de Patriarhie. Ca urmare a acordării acestui grad, Biserica Greco-Catolică a primit dreptul de a-și organiza un Sinod. Până atunci, Biserica Română Unită cu Roma este organizată sub forma unei mitropolii, creată în 1853, acum 160 de ani, care era dependentă direct de Sfântul Scaun. Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice a primit titlul de Preafericit. Actualul Arhiepiscop Major, Preafericitul Lucian Mureșan, a fost primul care a primit acest titlu.

Anul trecut, Papa Benedict al XVI-lea l-a creat cardinal pe arhiepiscopul major Lucian Mureșan. Este vorba de cel de-al treilea cardinal român din istorie, după Iuliu Hossu, martir în temnițele comuniste, și după Alexandru Todea, mărturisitor al credinței în timpul prigoanei bolșevice. Astfel, au apărut bazele unei cutume, care îi îndreptățește și pe viitorii arhiepiscopi majori ai Bisericii Române Unite cu Roma să spere că vor primi însemnele de cardinal, deși decizia de a crea cardinali rămâne atributul exclusiv și suveran al Sfântului Părinte.

O altă decizie importantă a fost unificarea bisericii greco-catolicilor români din diaspora cu Arhiepiscopia Majoră. Eparhia de Canton, Ohio, condusă de PS John-Michael Boteanu, a devenit eparhie sufragantă a Arhiepiscopiei Majore din România. Tot anul trecut, Papa Benedict al XVI-lea a acceptat hirotonirea PS Claudiu Pop drept episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore din Blaj. El a devenit, astfel, cel mai tânăr episcop catolic din lume la data hirotonirii. PS Claudiu Pop a fost rector al Colegiului Pio Romeno din Roma și al Misiunii Catolice Române din Paris.

Tot Papa Benedict al XVI-lea a reluat tradiția numirii unui episcop – vicar pentru Vechiul Regat, cu sediul în București, în cadrul Bisericii Greco-Catolice. În prezent, episcop vicar este PS Mihai Frățilă, la rândul său fost rector al Colegiului Pio Romeno din Roma. Astfel, Papa Benedict al XVI-lea a pus bazele unei alte tradiții, care îl îndreptățește pe rectorul Colegiului Pio Romeno, în care este pregătită elita preoților greco-catolici români la cele mai bune universități ale Vaticanului, să spere că va primi consacrarea episcopală, așa cum s-a întâmplat cu PS Mihai Frățilă și cu PS Claudiu Pop.

Pentru Biserica Romano-Catolică din România, Papa Benedict al XVI-lea a făcut două gesturi de mare semnificație. Este vorba de beatificarea a doi episcopi martiri, care și-au dat viața pentru credință în temnițele comuniste. Unul dintre ei, Szilard Bogdanffy, a activat în cadrul Diecezei de Oradea și a fost de etnie maghiară. Cel de-al doilea, Johann Scheffler, a activat în cadrul Diecezi de Satu Mare și era de etnie germană. Pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Vatican se mai află procesele de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika, care a activat în toată lumea, dar care s-a remarcat prin inițiativele sale de caritate de pe teritoriul canonic al Arhidiecezei de București, precum și procesul colectiv al celor șapte episcopi greco-catolici români morți pentru Credință în temnițele comuniste, la fel ca și monseniorul Vladimir Ghika.dle templates freefilm online


Categoria: Spiritualitate

Ati intrat ca userul nelogat. Va rugam sa intrat in cont-ul d-voastra.
Va recomandam sa va inregistrati daca nu aveti cont.


Reclama

Reclama